Centrul National de Informare si
Promovare Turistica Poiana Brasov

| de | en | fr | ro

Despre Poiana Brasov

Poiana Brasov se afla la o altitudine de

1.020 m

la baza Masivului Postavarul.



Accesul cu automobilul se face din orasul Brasov sau cu autobuzul din Livada Postei,
pe o distanta de

12km

In statiune, locurile de cazare sunt distribuite in hoteluri si pensiuni, cu grad de clasificare de 2, 3 si 4 stele. Statiunea beneficiaza de o baza complexa pentru practicarea sporturilor de iarna: partii, instalatii de transport pe cablu (teleschiuri, telecabine si telegondola).
In statiune exista centre de inchiriat echipamente pentru sporturile de iarna, biciclete, scutere si alte mijloace de transport, folosite pentru agrement.
Locuri care pot fi vizitate in Masivul Postavarul: Pestera de Lapte, Pietrele lui Solomon, Muchia Cheii (abruptul Itvig), Templul Idolilor (Bisericuta Paganilor), rezervatia Tampa. Traseul Poiana Brasov – Varful Cristianul Mare este deservit de 2 telecabine care il parcurg in 5-6 minute.

Pe Masivul Postavarul, prima cabina a fost construita in anul 1883, iar primul concurs de schi din Romania a avut loc aici, in anul 1906, primii schiori urcand pe Postavarul in anul 1895. In anul 1951, dotarile existente la acea vreme au permis organizarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarna. Dezvoltarea cea mai mare a statiunii se petrece in ultimii 30-40 de ani, cand se construiesc noi hoteluri si apar partii si instalatii de transport pe cablu. Astazi exista 9 partii si 7 instalatii de transport pe cablu.

z1Muntii Postavarul

Muntii Postavarul (in germana Schuler, in maghiara Kereszteny-havas) sunt o grupa muntoasa a Carpatilor de Curbura, apartinand de lantul muntos al Carpatilor Orientali. Situati intre depresiunea intercarpatica a Brasovului si versantul Nordic al masivului Bucegi, muntii Postavarul reprezinta un punct de atractie pentru calatorul sosit in zona Brasovului. Inconjurati de arii depresionare intinse (depresiunea Brasovului, Valea Timisului, Valea Larga a Rasnoavei), Muntii Postavarul se arata privitorului prin varful lor cel mai inalt, Varful Postavarul (numit popular “Postavaru”), avand 1799 m, unde se afla cea mai cunoscuta statiune Montana din tara – Poiana Brasov.

Denumirea muntilor provine de la numele unui oier din Scheii Brasovului (vechi cartier romanesc al Brasovului) – Stoica Postavarul, care isi avea stana, la inceputul secolului al XVIII-lea, amplasata pe pajistile si fanetele ascunse in versantii masivului.
In arhive, a fost descoperit un document in care apare stana “Posztovarul sive Christianul”, ceea ce inseamna ca noul proprietar era la acea data Cristian (P. Binder, 1973). Este explicate, in acest fel, si denumirea Cristianul Mare, sub care mai este cunoscut varful Postavarului (1799 m).

postavarul

z2Istoric

Poiana a fost din vechi timpuri destinatia drumetiilor si a practicarii sporturilor de iarna. Prima mentiune documentara a locatiei dateaza din 1427, in contextul activitatilor de oierit ce aveau loc aici.

Fondata in 1895, Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul Brasov. Prima constructie inceputa aici a fost in anul 1904. In 1906 Poiana Brasov a devenit statiune turistica de ski si a avut loc prima Competie de Ski din Romania.

Pana in preajma lui 1950, statiunea s-a mentinut in limitele dotarilor naturale. Doar cateva vilisoare sau cabane puteau fi zarite ici-colo.

In 1951, la Poiana Brasov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarna. Cu aceasta ocazie, se da in folosinta un modern hotel al sporturilor si primul teleferic – Poiana-Postavarul – pe o lungime de 2.150m.

Urmeaza apoi alte si alte amenajari si dotari, care au adus Poiana la infatisarea pe care o cunoastem astazi.

Intinzandu-se pe un platou la baza muntelui Postavarul care face parte din lantul Carpatilor Meridionali, statiunea Poiana Brasov este un model de  frumusete.

z3Flora

Padurea, formata din fagete, rasinoase si amestecuri de rasinoase cu foioase, ocupa aproape toata suprafata rezervatiei, alaturi de mici suprafete de pajisti si fanete. Covorul vegetal este complex, multitudinea speciilor florale acopera multicolor pajistile si fanetele rezervatiei. Dintre cele mai cunoscute plante, intalnim: liliacul salbatic, brandusa, traista ciobanului, fragul, murul, zmeurul etc. Dintre ciuperci, amintim: hribul, creasta cocosului, galbiori, vineciori.

Compozitia padurii:

  • Fagete, cu specii cum ar fi: paltinul de munte, scorusul, stejarul rosu, mesteacanul, salcia capreasca, plopul tremurator, aninul, frasinul, carpenul, ciresul
  • Amestecuri de fag, brad si molid
  • Rasinoase: brad, molid, pin silvestru, pin negru, duglas, ienupar, larice, zambru

Patura erbacee este alcatuita in fagete din: ciubotica cucului, crucea voinicului, brebenei, floare-de-nu-ma-uita, viorele, floarea pestelui si in subrasinoase, din: macrisul iepurelui, feriga. Plantele rare si ocrotite sunt reprezentate de: smardar, floare de colt, gentiana galbena, papucul doamnei, iedera alba, sangele voinicului, bulbucul de munte, angelica, deditei, clopotel, ligularia.

z4Pozitionare si granite

Muntii Postavarul sunt formati din: Masivul Postavarul, Muntii Poienei Brasovului si Muntii Predealului, iar rezervatia Postavarul este formata din primele doua subunitati de munti.

Masivul Postavarul este situat in nord-est, intre Valea Cheii, Valea Timisului si Poiana Brasov. In coltul nord-estic al crestei calcaroase a Muchei Cheii, se ridica varful Postavarul (1799 m). In capatul de sud-vest al Muchiei Cheii, natura a creat Cheile Rasnovului, cu pereti abrupti si aspect salbatic. Versantul vestic, orientat spre Poiana Brasov, este mai inclinat si amenajat cu partii de schi. In sud-estul Masivului Postavarul s-a format Depresiunea Timisului, cu relief de culmi domoale, ce contrasteaza cu spatial montan inconjurator. Valea Timisului desparte Muntii Postavarul de Masivul Piatra Mare, cu care se aseamana foarte mult in unele particularitati ale peisajului.

De retinut:
Altitudinea orasului Brasov: 550-650 m
Altitudine Poiana Brasov: 950-1050 m
Altitudine Varful Postavarul: 1799 m

z5Clima

Culmea Postavarului este caracterizata de temperaturi medii anuale, cuprinse intre 0 si 2 grade Celsius. In Poiana Brasov, temperaturile medii anuale se situeaza intre 4 si 6 grade Celsius, iar in Municipiul Brasov, intre 6 si 8 grade Celsius. In Poiana Brasov, cele mai reci luni ale anului sunt ianuarie si februarie, cu temperaturi medii cuprinse intre -5 si -8 grade Celsius.

Uneori, se produc fenomene de inversiune termica. Astfel, jos, in Brasov, este mai frig decat in Poiana, iar ceata de pe fundul depresiunii nu se regaseste si sus, in statiune. Cele mai ridicate temperaturi in Poiana Brasov sunt inregistrate in luna iulie, medii lunare intre 8 si 14 grade, iar la poalele masivului, in Brasov, de aproximativ 18 grade Celsius.

z6Fauna

Este reprezentata de exemplare de: urs brun, cerb carpatin, mistret, caprior, lup, ras, corb, sorecar comun, gainusa de alun, cocos de munte etc.

In apele ce strabat masivul, se gaseste: pastravul indigen, tritonul cu creasta, buhai de balta cu burta gelbena, tritonul carpatic.

z7Geologie

In alcatuirea Muntilor Postavarul predomina calcarele jurasice si triasice, conglomerate cretacice, asociate cu gresii si marne, prinse intr-o structura complicata. Carstul este bine reprezentat, atat prin forme de suprafata, cat si prin forme de adancime. Pe calcarele din partea de vest si de nord-vest a muntilor Poienei Brasovului, s-au format chei (Cheile Rasnoavei, pietrele lui Solomon) si pesteri.

Pesterile au dimensiuni reduse si nu prezinta forme concretionare deosebite. Ele sunt destul de putin cunoscute: pestera din Pietrele lui Solomon, pestera din Ocru, pestera din Cernedeal. Mai cunoscuta este pestera din Valea Fundata sau pestera Valea Cetatii.

z8Rezervatii

  • Rezervatia si parcul natural Tampa – cu o suprafata de 188,2 ha – este interesanta pentru plantele pe care le are
  • Rezervatia Stejerisul Mare – cunoscuta si sub numele de Coltii Corbului Mare – adaposteste 20 ha de padure de fag si un grup de stanci de calcar cu vegetatie calcofila
  • Rezervatia peisagistica Postavarul (1025 ha) – adaposteste plante si animale rare, declarate monumente ale naturii
  • Rezervatia floristica Poiana Secuilor

Solul se diferentiaza pe altitudini, astfel: brun (soluri forestiere bune, intalnite in paduri de foioase), brun podzolit (la sub 1000 m), brun acid (intre 1000 – 1400 m) si podzol, sol tipic de conifere (peste 1400 m). pe versantii cu calcare predomina rendzinele cu roca pe profil si chiar la suprafata. Pe platouri si pe culmile netede, se intalnesc soluri cu permeabilitate redusa, unde apa balteste timp indelungat.

z9Trasee turistice

Brasov – Pietrele lui Solom – Stejaris – Zimbru – Poiana Brasov (Drumul vechi)
Durata: 1 ½ – 2 ore, la urcare; 1 ora in sens invers. Usor vara, moderat iarna.

Brasov – Bufetul Piatra – Poiana Nisipului – La Cariera – Poiana Dresde – Poiana Doamnei – Poiana Cristianul Mare – Poiana Trei Fetite – Spinarea Calului – Cabana Poiana Secuilor – Cabana Trei Brazi – Predeal – DN73A
Durata: 4 – 4 ½ ore; 3 ore in sens invers. Moderat vara, dificil iarna.

Brasov – Poarta Schei – Saua Tampei – Poiana Stechil – Muntele Crucuru Mare – Poiana Ruia – Cabana Postavaru – Cabana Cristianu Mare – Varful Postavaru – Drumul Serpilor – Valea Draga – Timisul de Jos
Durata: 5 ore; 3 ½ in sens invers. Moderat vara, dificil iarna.

Brasov – magazinul Star (sub Tampa) – serpentine – Varful Tampa
Durata: 1 ½ ore. Usor vara, usor iarna.

Brasov – Cartier Temelia – Valea Cetatii – Valea cu Apa – Hotel Poiana Ursului

Brasov – Valea Cetatii – Varful Kermen – Muntele Crucuru Mare

Poiana Brasov – Restaurant Capra Neagra – Izvorul din Pietris – Cabana Postavaru – Poiana Cristanul Mare – Varful Postavaru
Durata: 3 ore. Drum moderat.

Poiana Brasov – Patinoar – Prapastia Lupului – Poiana Cristianul Mare – Cabana Postavaru
Marcaj cu cruce albastra pana la Poiana Cristianul Mare, in continuare cu cruce rosie.
Durata: 2 ore. Drum moderat.

Poiana Brasov – Patinoar – Prapastia Lupului – Poiana Popii – Groapa de Aur – Valea Poienii – Cabana Cheia Rasnoavei
Durata: 3 ½ ore; 4 ore in sens invers.

Timisul de Sus – Valea Calului – Valea Cheii – Cabana Cheia Rasnoavei
Durata: 3 ore. Drum moderat in orice anotimp.

Cabana Dambul Morii – Valea Larga Mare – Cartierul Noua – Brasov
Durata: 1 ½ ore. Drum usor.

Comuna Cristian – Poiana Brasov – Poiana Cristianul
Durata: 2 ½ ore. Drum usor accesibil in orice anotimp.

Orasul Rasnov – Hotel Cetatea – Valea Cetatii – Valea Poienii – Poiana Brasov – patinoar
Durata: 3 ore. Drum usor accesibil in orice anotimp.

Orasul Rasnov – Valea Popii – Poiana Sub Padinu – Pestera Rasnoavei – Poaiana Cristianul – Valea Sticlariei – Stejaris – Pietrele lui Solomon – Brasov ; Drumul lui Gunesch
Durata: 4 ore. Drum accesibil in orice anotimp.

Orasul Rasnov – Hotel Cetatea – Poiana Sub Padinu – Pestera Rasnoavei
Marcaj cruce albastra pana la Poiana Sub Padinu, continuat cu banda albastra.
Durata: 1 ½ ore. Drum usor.

Cabana Cheia Rasnoavei – Cheisoara – Rapa dracului – Poiana Brasov – Patinoar
Durata: 2 ½ ore; 3 ½ in sens invers. Vara, la ape mari, dificil in sectorul Cheilor, greu iarna.

Pestera Rasnoavei – Bisericuta Paganilor
Durata: ½ ore. Drum usor accesibil in orice anotimp.