Salvamont Poiana Brașov

Salvamont Poiana Brasov

Salvamont Poiana Brasov

Serviciul Public Local Salvamont Brasov este una dintre primele structuri infiintata la nivel national si apare in anul 1969, alaturi de alte 12 centre.
Cei 55 de ani de activitate continua, precum si permanenta dezvoltare, il fac sa fie, in prezent, una dintre cele mai solicitate structuri de salvare montana din tara.

Salvamont Romania

Desi primele actiuni de salvare montana sunt mentionate inca de la inceputul anilor 1900, serviciile salvamont apar ca entitate abia in anul 1969, cand intensificarea activitatii turistice in Romania si diligentele lui Aristide Stavros obliga autoritatile la dispunerea unei Hotarari a Consiliului de Ministri, cu privire la infiintarea de formatii salvamont.

Aria de acoperire

Serviciul Public Local Salvamont Brasov este singura structura abilitata sa intreprinde actiuni de salvare, cautare si evacuare montana, in zona Muntelui Postavaru, Muntele Tampa, precum si in zonele turistice ale Municipiului Brasov.

Salvamont Poiana Brasov 1

Echipa

Echipa are in componenta sa 17 salvatori montani, care desfasoara serviciul de permanenta in cele doua baze montane, Bradu si Cristianu Mare.
Pentru a asigura un standard profesional de cea mai inalta calitate, majoritatea salvatorilor montani au pregatire medicala de paramedici.

Echipa de voluntari

Consideram extrem de importanta resursa umana care ne vine in sprijin, de aceea am dezvoltat programe de integrare si instruire a voluntarilor in activitatile pe care le intreprindem.
Serviciul nostru dispune de o echipa de voluntari capabila sa ne sustina in toate activitatile specifice, inclusiv in cele de salvare montana.

Salvamont Poiana Brasov 2

Baze de salvare montana

Dispunem de doua baze de salvare montana, dotate cu cabinete medicale, pentru acordarea primului ajutor persoanelor accidentate.
Una se afla la baza partiei Bradu, unde se efectueaza serviciul de permanenta, cealalta fiind situata in Cristianul Mare, in apropierea statiei superioare a telegondolei Express, fiind destinata interventiilor de pe domeniul schiabil, avand caracter sezonier.

Salvamont Poiana Brasov 3

Echipamente

Serviciul are in dotarea sa toata gama de echipamente individuale si de echipa, echipamente medicale, precum si utilaje de interventie moderne.
Cu acestea se pot realiza interventie actiuni de cautare, evacuare si salvare montana cu cel mai crescut grad de complexitate.

Salvamont Poiana Brasov 4

Incidente in sezonul rece

Fiind una dintre statiunile cele mai cautate din Romania, in ceea ce priveste practicarea sporturilor de iarna, Poiana Brasov atrage un numar foarte mare de turisti.
Din pacate, acest flux mare de practicanti ai sporturilor pe zapada, se reflecta si intr-un numar mare de incidente, in fiecare sezon raspunzand, in medie, la 650 de aleluri, care vizeaza persoane accidentate, ratacite sau care trebuie evacuate.

Salvamont Poiana Brasov 5

Incidente in sezonul cald

Desi cele mai multe cazuri sunt inregistrate in perioada practicarii sporturilor de iarna, dezvoltarea infrastructurii sporturilor montane, in special cea a ciclismului, duce la o continua crestere a interventiilor si in sezonul cald.

Salvamont Poiana Brasov 6

Patrulare preventiva

Intreprindem zilnic activitati de patrulare preventiva, fie ca vorbim de domeniul schiabil sau de traseele turistice marcate, pentru de a identifica zonele care ar putea aduce prejudicii de orice natura turistilor si intervenim, cat mai repede cu putinta, pentru remedierea lor.

Poiana Brasov 1

Activitate de preventie

Find un serviciu care se confrunta cu un numar mare de interventii, activitatea noastra principala este acea de preventie. In acest sens, pe langa partrularile preventive regulate, avem actiuni de informare a turistilor prin canalele media (televiziune, radio), presa scrisa, popularizam normele de conduita montana, tiparim brosuri, organizam seminarii de siguranta montana, acordam asistenta de specialitate evenimentelor sportive cu grad crescut de risc, administram pagini pe retele sociale (Facebook, YouTube).

Salvamont Poiana Brasov 2

Administrarea paginii de Facebook a serviciului este una dintre cele mai eficiente metode de a ne adresa turistilor.
Avantajul unit astfel de comunicari consta in faptul ca este bidirectionala, la randul nostru primind un raspuns din partea urmaritorilor.
Totodata, numarul mare de incidente din perioada iernii ne-a determinat sa realizam o serie de filmulete de prevenire a accidentelor pe partiile de practicare a sporturilor de iarna, realizata din 17 episoade, prezentata pe canalul nostru de YouTube, Salvamont Poiana Brasov.

Asistenta salvamont

Cresterea si dezvoltarea infrastructurii turistice atrage dupa sine si inmultirea evenimentelor sportive, care strang un numar tot mai mare de participanti.
Acordam asistenta salvamont de specialitate concursurilor cu grad crescut de risc, precum si organizatorilor care ne solicita acest lucru.

Poiana Brasov 3

Lucrari de intretinere a traseelor montane marcate

Pentru ca turistii sa se plimbe in siguranta, intretinem periodic cele 26 de trasee montane marcate, insumand aproximativ 150 de km, aflate in aria noastra de competenta, prin refacerea marcajelor montane, degajarea potecilor de vegetatie si arbori cazuti, executarea de lucrari pentru refacerea sau montarea unor elemente de sigurana (trepte, balustrade, lanturi, etc.)

Salvamont Poiana Brasov 7

Pregatire profesionala

Pentru a asigura un standard profesional de cea mai inalta calitate, acordam o atentie deosebita pregatirii individuale si de echipa.
Astfel, participam cu regularitate la reatestari, cursuri de formare profesionala complementare activitatii de salvare montana, intruniri si concursuri profesionale.

Poiana Brasov 4

Implicare sociala

Prin excelenta, salvarea de vieti omenesti presupune sprijin acordat persoanelor aflate in dificultate.
Ne dorim insa, sa depasim granita activitatilor specifice meseriei de salvator montan si ne alaturam comunitatii din care facem parte, ori de cate ori avem ocazia, pentru a sustine cazuri sociale sau actiuni cu caracter caritabil.

Salvamont Poiana Brasov 8
Poiana Brasov 5

Munții Postăvarul

Muntii Postavarul (in germana Schuler, in maghiara Kereszteny-havas) sunt o grupa muntoasa a Carpatilor de Curbura, apartinand de lantul muntos al Carpatilor Orientali. Situati intre depresiunea intercarpatica a Brasovului si versantul Nordic al masivului Bucegi, muntii Postavarul reprezinta un punct de atractie pentru calatorul sosit in zona Brasovului. Inconjurati de arii depresionare intinse (depresiunea Brasovului, Valea Timisului, Valea Larga a Rasnoavei), Muntii Postavarul se arata privitorului prin varful lor cel mai inalt, Varful Postavarul (numit popular “Postavaru”), avand 1799 m, unde se afla cea mai cunoscuta statiune Montana din tara – Poiana Brasov.

Denumirea muntilor provine de la numele unui oier din Scheii Brasovului (vechi cartier romanesc al Brasovului) – Stoica Postavarul, care isi avea stana, la inceputul secolului al XVIII-lea, amplasata pe pajistile si fanetele ascunse in versantii masivului.

In arhive, a fost descoperit un document in care apare stana “Posztovarul sive Christianul”, ceea ce inseamna ca noul proprietar era la acea data Cristian (P. Binder, 1973). Este explicate, in acest fel, si denumirea Cristianul Mare, sub care mai este cunoscut varful Postavarului (1799 m).

Istoric

Poiana a fost din vechi timpuri destinatia drumetiilor si a practicarii sporturilor de iarna. Prima mentiune documentara a locatiei dateaza din 1427, in contextul activitatilor de oierit ce aveau loc aici.

Fondata in 1895, Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul Brasov. Prima constructie inceputa aici a fost in anul 1904. In 1906 Poiana Brasov a devenit statiune turistica de ski si a avut loc prima Competie de Ski din Romania.

Pana in preajma lui 1950, statiunea s-a mentinut in limitele dotarilor naturale. Doar cateva vilisoare sau cabane puteau fi zarite ici-colo.

In 1951, la Poiana Brasov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarna. Cu aceasta ocazie, se da in folosinta un modern hotel al sporturilor si primul teleferic – Poiana-Postavarul – pe o lungime de 2.150m.

Urmeaza apoi alte si alte amenajari si dotari, care au adus Poiana la infatisarea pe care o cunoastem astazi.

Intinzandu-se pe un platou la baza muntelui Postavarul care face parte din lantul Carpatilor Meridionali, statiunea Poiana Brasov este un model de frumusete.

Flora

Padurea, formata din fagete, rasinoase si amestecuri de rasinoase cu foioase, ocupa aproape toata suprafata rezervatiei, alaturi de mici suprafete de pajisti si fanete. Covorul vegetal este complex, multitudinea speciilor florale acopera multicolor pajistile si fanetele rezervatiei. Dintre cele mai cunoscute plante, intalnim: liliacul salbatic, brandusa, traista ciobanului, fragul, murul, zmeurul etc. Dintre ciuperci, amintim: hribul, creasta cocosului, galbiori, vineciori.

Compozitia padurii:

  • Fagete, cu specii cum ar fi: paltinul de munte, scorusul, stejarul rosu, mesteacanul, salcia capreasca, plopul tremurator, aninul, frasinul, carpenul, ciresul
  • Amestecuri de fag, brad si molid
  • Rasinoase: brad, molid, pin silvestru, pin negru, duglas, ienupar, larice, zambru
  • Patura erbacee este alcatuita in fagete din: ciubotica cucului, crucea voinicului, brebenei, floare-de-nu-ma-uita, viorele, floarea pestelui si in subrasinoase, din: macrisul iepurelui, feriga. Plantele rare si ocrotite sunt reprezentate de: smardar, floare de colt, gentiana galbena, papucul doamnei, iedera alba, sangele voinicului, bulbucul de munte, angelica, deditei, clopotel, ligularia.

    Fauna

    Este reprezentata de exemplare de: urs brun, cerb carpatin, mistret, caprior, lup, ras, corb, sorecar comun, gainusa de alun, cocos de munte etc.

    In apele ce strabat masivul, se gaseste: pastravul indigen, tritonul cu creasta, buhai de balta cu burta gelbena, tritonul carpatic.

    Poziționare și granițe

    Muntii Postavarul sunt formati din: Masivul Postavarul, Muntii Poienei Brasovului si Muntii Predealului, iar rezervatia Postavarul este formata din primele doua subunitati de munti.

    Masivul Postavarul este situat in nord-est, intre Valea Cheii, Valea Timisului si Poiana Brasov. In coltul nord-estic al crestei calcaroase a Muchei Cheii, se ridica varful Postavarul (1799 m). In capatul de sud-vest al Muchiei Cheii, natura a creat Cheile Rasnovului, cu pereti abrupti si aspect salbatic. Versantul vestic, orientat spre Poiana Brasov, este mai inclinat si amenajat cu partii de schi. In sud-estul Masivului Postavarul s-a format Depresiunea Timisului, cu relief de culmi domoale, ce contrasteaza cu spatial montan inconjurator. Valea Timisului desparte Muntii Postavarul de Masivul Piatra Mare, cu care se aseamana foarte mult in unele particularitati ale peisajului.

    De retinut:
    Altitudinea orasului Brasov: 550-650 m
    Altitudine Poiana Brasov: 950-1050 m
    Altitudine Varful Postavarul: 1799 m

    Climă

    Culmea Postavarului este caracterizata de temperaturi medii anuale, cuprinse intre 0 si 2 grade Celsius. In Poiana Brasov, temperaturile medii anuale se situeaza intre 4 si 6 grade Celsius, iar in Municipiul Brasov, intre 6 si 8 grade Celsius. In Poiana Brasov, cele mai reci luni ale anului sunt ianuarie si februarie, cu temperaturi medii cuprinse intre -5 si -8 grade Celsius.

    Uneori, se produc fenomene de inversiune termica. Astfel, jos, in Brasov, este mai frig decat in Poiana, iar ceata de pe fundul depresiunii nu se regaseste si sus, in statiune. Cele mai ridicate temperaturi in Poiana Brasov sunt inregistrate in luna iulie, medii lunare intre 8 si 14 grade, iar la poalele masivului, in Brasov, de aproximativ 18 grade Celsius.

    Geologie

    In alcatuirea Muntilor Postavarul predomina calcarele jurasice si triasice, conglomerate cretacice, asociate cu gresii si marne, prinse intr-o structura complicata. Carstul este bine reprezentat, atat prin forme de suprafata, cat si prin forme de adancime. Pe calcarele din partea de vest si de nord-vest a muntilor Poienei Brasovului, s-au format chei (Cheile Rasnoavei, pietrele lui Solomon) si pesteri.

    Pesterile au dimensiuni reduse si nu prezinta forme concretionare deosebite. Ele sunt destul de putin cunoscute: pestera din Pietrele lui Solomon, pestera din Ocru, pestera din Cernedeal. Mai cunoscuta este pestera din Valea Fundata sau pestera Valea Cetatii.

    Rezervații

  • Rezervatia si parcul natural Tampa – cu o suprafata de 188,2 ha – este interesanta pentru plantele pe care le are
  • Rezervatia Stejerisul Mare – cunoscuta si sub numele de Coltii Corbului Mare – adaposteste 20 ha de padure de fag si un grup de stanci de calcar cu vegetatie calcofila
  • Rezervatia peisagistica Postavarul (1025 ha) – adaposteste plante si animale rare, declarate monumente ale naturiiRezervatia floristica Poiana Secuilor
  • Solul se diferentiaza pe altitudini, astfel: brun (soluri forestiere bune, intalnite in paduri de foioase), brun podzolit (la sub 1000 m), brun acid (intre 1000 – 1400 m) si podzol, sol tipic de conifere (peste 1400 m). pe versantii cu calcare predomina rendzinele cu roca pe profil si chiar la suprafata. Pe platouri si pe culmile netede, se intalnesc soluri cu permeabilitate redusa, unde apa balteste timp indelungat.

    Trasee

    Brasov – Pietrele lui Solom – Stejaris – Zimbru – Poiana Brasov (Drumul vechi)
    DURATA: 1 ½ – 2 ore, la urcare; 1 ora in sens invers. Usor vara, moderat iarna.

    Brasov – Bufetul Piatra – Poiana Nisipului – La Cariera – Poiana Dresde – Poiana Doamnei – Poiana Cristianul Mare – Poiana Trei Fetite – Spinarea Calului – Cabana Poiana Secuilor – Cabana Trei Brazi – Predeal – DN73A
    DURATA: 4 – 4 ½ ore; 3 ore in sens invers. Moderat vara, dificil iarna.

    Brasov – Poarta Schei – Saua Tampei – Poiana Stechil – Muntele Crucuru Mare – Poiana Ruia – Cabana Postavaru – Cabana Cristianu Mare – Varful Postavaru – Drumul Serpilor – Valea Draga – Timisul de Jos
    DURATA: 5 ore; 3 ½ in sens invers. Moderat vara, dificil iarna.

    Brasov – magazinul Star (sub Tampa) – serpentine – Varful Tampa
    DURATA: 1 ½ ore. Usor vara, usor iarna.

    Brasov – Cartier Temelia – Valea Cetatii – Valea cu Apa – Hotel Poiana Ursului

    Brasov – Valea Cetatii – Varful Kermen – Muntele Crucuru Mare

    Poiana Brasov – Restaurant Capra Neagra – Izvorul din Pietris – Cabana Postavaru – Poiana Cristanul Mare – Varful Postavaru
    DURATA: 3 ore. Drum moderat.

    Poiana Brasov – Patinoar – Prapastia Lupului – Poiana Cristianul Mare – Cabana Postavaru
    Marcaj cu cruce albastra pana la Poiana Cristianul Mare, in continuare cu cruce rosie.
    DURATA: 2 ore. Drum moderat.

    Poiana Brasov – Patinoar – Prapastia Lupului – Poiana Popii – Groapa de Aur – Valea Poienii – Cabana Cheia Rasnoavei
    DURATA: 3 ½ ore; 4 ore in sens invers.

    Timisul de Sus – Valea Calului – Valea Cheii – Cabana Cheia Rasnoavei
    DURATA: 3 ore. Drum moderat in orice anotimp.

    Cabana Dambul Morii – Valea Larga Mare – Cartierul Noua – Brasov
    DURATA: 1 ½ ore. Drum usor.

    Comuna Cristian – Poiana Brasov – Poiana Cristianul
    DURATA: 2 ½ ore. Drum usor accesibil in orice anotimp.

    Orasul Rasnov – Hotel Cetatea – Valea Cetatii – Valea Poienii – Poiana Brasov – patinoar
    DURATA: 3 ore. Drum usor accesibil in orice anotimp.

    Orasul Rasnov – Valea Popii – Poiana Sub Padinu – Pestera Rasnoavei – Poaiana Cristianul – Valea Sticlariei – Stejaris – Pietrele lui Solomon – Brasov ; Drumul lui Gunesch
    DURATA: 4 ore. Drum accesibil in orice anotimp.

    Orasul Rasnov – Hotel Cetatea – Poiana Sub Padinu – Pestera Rasnoavei
    Marcaj cruce albastra pana la Poiana Sub Padinu, continuat cu banda albastra.
    DURATA: 1 ½ ore. Drum usor.

    Cabana Cheia Rasnoavei – Cheisoara – Rapa dracului – Poiana Brasov – Patinoar
    DURATA: 2 ½ ore; 3 ½ in sens invers. Vara, la ape mari, dificil in sectorul Cheilor, greu iarna.

    Pestera Rasnoavei – Bisericuta Paganilor
    DURATA: ½ ore. Drum usor accesibil in orice anotimp.